România, fără producție nucleară. Țara noastră traversează în aceste zile o situație delicată din perspectiva securității energetice, după ce, de mai bine de o săptămână, niciuna dintre cele două unități nucleare de la Cernavodă nu este funcțională. Atât Unitatea 1, cât și Unitatea 2 sunt deconectate de la Sistemul Energetic Național, ceea ce înseamnă lipsa a aproximativ 1.400 MW – echivalentul a circa 20% din consumul intern de electricitate.
România, fără producție nucleară
Unitatea 2 a fost deconectată în seara zilei de 4 mai, în urma unei disfuncționalități apărute la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. Operatorul centralei, Nuclearelectrica, a anunțat că este vorba despre o avarie care necesită lucrări complexe, estimând „o perioadă lungă de oprire”, fără a avansa inițial un termen clar pentru repornire.
Situația s-a complicat pe 10 mai, când și Unitatea 1 a fost oprită, conform unui calendar stabilit cu aproximativ doi ani în urmă. Oprirea este una planificată, necesară pentru reviziile periodice obligatorii în industria nucleară, revizii care au loc o dată la doi ani și durează, în mod obișnuit, aproximativ o lună.
Într-un răspuns transmis la solicitarea presei, Ministerul Energiei a precizat că specialiștii estimează începutul lunii iunie 2026 pentru reconectarea Unității 2 la rețea, urmând ca Unitatea 1 să fie repornită după 10 iunie, odată cu finalizarea reviziei planificate. Ministerul susține că transformatorul defect al Unității 2 va fi înlocuit cu unul de rezervă, existent în dotarea centralei, aceasta fiind o obligație standard în sectorul nuclear.
Autoritățile recunosc însă că astfel de defecțiuni pot apărea chiar și în lipsa unor semnale anterioare. „În exploatarea normală a instalațiilor industriale pot apărea situații ce nu puteau fi prevăzute prin nicio inspecție sau testare”, a transmis Ministerul Energiei, subliniind complexitatea intervențiilor necesare pentru înlocuirea echipamentelor critice.
Absența energiei nucleare se resimte deja în funcționarea sistemului energetic. Conform datelor furnizate de Transelectrica, la orele de vârf – în special seara – România ajunge să importe până la 2.000 MW, în condițiile unui consum de peste 6.500 MW. Producția internă este asigurată în principal de Hidroelectrica și de centralele pe gaze, însă acestea nu reușesc să acopere integral necesarul fără apel la importuri.
Deși autoritățile dau asigurări că repornirea reactoarelor este programată pentru luna iunie, situația actuală ridică semne de întrebare legate de reziliența sistemului energetic românesc în fața unor avarii neprevăzute și de dependența crescută de importuri în perioadele critice. În contextul volatilității regionale și al presiunilor asupra pieței energiei, lipsa temporară a producției nucleare rămâne un motiv real de îngrijorare.