Energia solară, capacitățile regenerabile și vânzările de mașini electrice au atins niveluri record în Uniunea Europeană în 2025, potrivit rapoartelor trimestriale publicate de Comisia Europeană pentru piețele de electricitate și gaz. Datele arată însă și o realitate mai dificilă pentru gospodării și industrie: prețurile la electricitate și gaz s-au stabilizat față de vârful crizei energetice, dar rămân ridicate comparativ cu perioada de dinaintea crizei.
Energia solară a atins un record de 275 TWh în UE în 2025
Raportul pentru piața de electricitate arată că tranziția energetică a continuat în 2025, dar nu într-un ritm uniform. Producția totală din surse regenerabile a fost de 1.148 TWh, ușor sub recordul de 1.160 TWh din 2024, iar ponderea regenerabilelor în mixul electric a scăzut de la 47% la 46%. Scăderea nu a venit din solar, ci mai ales din hidroenergie, care a pierdut 50 TWh, adică 13%, față de anul anterior.
Energia solară a continuat să crească puternic. Producția solară a urcat cu 41 TWh, până la 275 TWh, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 18%. Capacitatea solară instalată a ajuns la 359 GW la finalul anului, după adăugarea a 56 GW într-un singur an. Din 2021, capacitatea solară totală a UE a crescut cu 131%, ceea ce arată cât de rapid s-a schimbat mixul de producție electrică.
Eolianul a avut o evoluție mai amestecată. Capacitatea eoliană totală, onshore și offshore, a ajuns la 244 GW la finalul lui 2025, cu 13 GW mai mult decât în 2024. Producția eoliană onshore a scăzut însă cu 8 TWh, sau 2%, în timp ce producția offshore a crescut cu 3 TWh, sau 4%. Biomasa a crescut cu 6%, iar producția nucleară a urcat cu 1%, până la 621 TWh.
Această combinație a făcut ca producția pe gaz să crească. Generarea de electricitate din gaz a ajuns la 367 TWh în 2025, cu 11% mai mult decât în 2024. Cărbunele a scăzut, producția pe hard coal coborând cu 4%, până la 101 TWh, iar lignitul cu 6%, până la 142 TWh. Ponderea combustibililor fosili în producția electrică a crescut totuși ușor, de la 28% în 2024 la 29% în 2025, deoarece cererea a crescut, iar hidroenergia a fost mai slabă.
Consumul de electricitate al UE a fost de 2.445 TWh în 2025, cu 1% mai mare decât în 2024. Raportul spune că cererea continuă să se refacă treptat după criza energetică din 2022, dar rămâne cu 2% sub media 2019-2022. În trimestrul al patrulea, consumul a fost de 636 TWh, cu 2% peste T4 2024, iar producția a fost de 665 TWh.
Energia solară, tot mai scumpă
Prețurile angro la electricitate au crescut după doi ani de scăderi. European Power Benchmark a avut o medie anuală de 85 euro/MWh în 2025, față de 78 euro/MWh în 2024 și 99 euro/MWh în 2023. Diferențele între state au rămas mari: Finlanda a avut o medie anuală de 41 euro/MWh, în timp ce Italia a ajuns la 116 euro/MWh. Scăderi față de 2024 au fost înregistrate doar în Finlanda, cu 14%, și Estonia, cu 5%.
Italia și Polonia au rămas printre piețele cele mai scumpe, cu 116 euro/MWh și 105 euro/MWh. Germania și Țările de Jos au fost ușor peste media europeană, cu 90 și 88 euro/MWh. Franța și Spania au rămas sub media UE, susținute de producția nucleară și regenerabilă, cu 65 și 66 euro/MWh. Suedia a fost cea mai ieftină piață majoră analizată, cu 43 euro/MWh.
În T4 2025, prețul angro mediu în UE a fost de 88 euro/MWh, cu 12% mai mic decât în T4 2024, în mare parte datorită scăderii prețurilor la gaz. Raportul arată că prețurile au continuat să varieze puternic între regiuni, iar harta prețurilor angro din 2025 indică o Europă împărțită între zone nordice și vestice mai ieftine și piețe sudice sau central-estice mai scumpe.
Pentru gospodării, electricitatea a rămas costisitoare. Prețul retail mediu în capitalele UE a fost de 253 euro/MWh în 2025, cu 5% mai mare decât în 2024, dar sub nivelul din 2023, când era 262 euro/MWh. În T4 2025, prețul mediu a fost de 257 euro/MWh, față de 240 euro/MWh în T4 2024.
Structura facturii arată că energia a reprezentat aproximativ jumătate din prețul final al electricității pentru gospodării. În T4 2025, componenta de energie a fost de 50,1%, rețelele 27,9%, TVA 14,5%, iar taxele pe energie 7,5%. Față de T4 2024, ponderea energiei a scăzut, în timp ce rețelele și taxele au crescut ușor.
Diferențele între capitale au fost semnificative. În 2025, cele mai mari prețuri medii anuale pentru gospodării au fost în Germania, Danemarca și Elveția, cu 398, 375 și 365 euro/MWh. Cele mai mici au fost în Ucraina, Ungaria și Serbia, cu 89, 96 și 111 euro/MWh. În UE, cele mai mari creșteri față de 2024 au fost în România, cu 114 euro/MWh, Austria, cu 96 euro/MWh, și Luxemburg, cu 93 euro/MWh. Cele mai mari scăderi au fost în Franța, Țările de Jos și Cipru.
Sursa: 2eu.brussels