Inteligența artificială a devenit una dintre principalele teme ale transformării economice globale. Însă mai puțin discutat este faptul că dezvoltarea AI depinde de o infrastructură fizică complexă, ale cărei cerințe de energie și resurse cresc într-un ritm alert.
În spatele fiecărui model de inteligență artificială se află centre de date care funcționează continuu și necesită alimentare cu energie electrică, sisteme performante de răcire și echipamente de înaltă performanță.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), centrele de date au consumat aproximativ 415 TWh de energie electrică în 2024, reprezentând circa 1,5% din consumul mondial de electricitate. Până în 2030, consumul acestora este estimat să depășească 945 TWh, echivalentul consumului anual de electricitate al unei țări cu economie dezvoltată precum Japonia.
Creșterea consumului de energie aduce în prim-plan și o altă resursă esențială: apa. Centrele de date utilizează sisteme de răcire pentru menținerea temperaturii optime de funcționare a serverelor, iar impactul total include și apa utilizată indirect pentru producerea energiei electrice și fabricarea semiconductorilor. Agenția Europeană de Mediu estimează că, în scenariul actual de dezvoltare, consumul anual de apă asociat inteligenței artificiale ar putea depăși 1.000 de miliarde de litri până în 2028, ceea ce evidențiază importanța unei dezvoltări eficiente a infrastructurii digitale.
Inteligența artificială, o provocare pentru infrastructura energetică
Creșterea cererii generate de centrele de date nu înseamnă doar producerea unei cantități mai mari de electricitate. Ea presupune investiții în noi capacități de producție, modernizarea și extinderea rețelelor electrice, dezvoltarea soluțiilor de stocare și creșterea flexibilității sistemului energetic, capabil să deservească consumatori mari, cu funcționare permanentă.
În același timp, disponibilitatea unei alimentări sigure și competitive cu energie electrică devine un criteriu tot mai important în alegerea locațiilor pentru noile centre de date. Din această perspectivă, infrastructura energetică și cea digitală nu mai pot fi dezvoltate independent, ci trebuie planificate împreună.
AI poate contribui și la eficientizarea sistemului energetic
Paradoxal, aceeași tehnologie care determină creșterea consumului de energie poate contribui și la utilizarea ei mai eficientă. Instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt deja utilizate pentru prognozarea producției din surse regenerabile, optimizarea funcționării rețelelor electrice, mentenanța predictivă a infrastructurii și gestionarea consumului de energie. Aceste aplicații contribuie la integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă și la creșterea flexibilității sistemului energetic.
Ce înseamnă această tendință pentru România?
Pentru România, dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate. Creșterea investițiilor în infrastructura digitală va accentua nevoia de energie electrică sigură, competitivă și cu emisii reduse. În același timp, dezvoltarea unui sistem energetic modern și flexibil poate deveni un avantaj competitiv în atragerea investițiilor în centre de date și în industriile digitale.
Pe măsură ce economia digitală continuă să se extindă, energia nu mai este doar un factor de producție, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului. În același timp, utilizarea eficientă a resurselor, de la energie la apă, devine parte a competitivității infrastructurii digitale. Din această perspectivă, investițiile în infrastructura energetică și cele în infrastructura digitală trebuie privite ca două componente complementare ale dezvoltării economice.