România se apropie de o nouă oprire a producției nucleare, pe fondul secetei severe și al debitului tot mai redus al Dunării. Nuclearelectrica anunță că Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de 13 august, după ce debitul fluviului la intrarea în țară a coborât marți la un nou minim istoric.
Cernavodă. Unitatea 2, în pericol să fie oprită
Potrivit datelor prezentate de Sorin Rîndașu, director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării a ajuns marți dimineață la doar 1.370 de metri cubi pe secundă la intrarea în România. Situația este cu atât mai dificilă cu cât, potrivit prognozelor, în următoarele cinci zile nu sunt așteptate precipitații semnificative în bazinul dunărean.
„La debitele prognozate, nu cred că se mai poate face ceva, iar oprirea centralei de la Cernavodă este inevitabilă”, a declarat Rîndașu la Digi TV.
Nuclearelectrica a transmis marți Bursei de Valori București că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 în dimineața zilei de 13 august. Decizia este legată de evoluția debitului Dunării și de parametrii de operare ai centralei, compania monitorizând în permanență prognozele hidrologice.
„Posibilitatea opririi controlate a Unității 2 are la bază monitorizarea prognozelor INHGA pentru perioada următoare, scăderea nivelului fluviului Dunărea și parametrii de operare”, precizează Nuclearelectrica.
Ministerul Energiei susține că au fost inițiate procedurile tehnice premergătoare unei eventuale opriri și subliniază că acestea sunt proceduri uzuale de operare. În paralel, autoritățile pregătesc măsuri pentru acoperirea necesarului intern de energie.
Problema nu este însă una complet nouă. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, tot pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al temperaturilor extreme.
Oprirea a venit într-un moment de presiune ridicată asupra sistemului energetic, când consumul de electricitate a crescut puternic din cauza caniculei.
Cernavodă are o importanță strategică pentru sistemul energetic românesc. Cele două reactoare asigură împreună aproximativ 20% din producția națională de electricitate. Pierderea temporară a uneia dintre unități reduce semnificativ rezerva de producție disponibilă exact într-o perioadă în care temperaturile ridicate împing consumul în sus.
O eventuală oprire a Unității 2 ar însemna, practic, ca România să opereze din nou cu o capacitate nucleară sever redusă într-o perioadă de vară caracterizată prin secetă, temperaturi extreme și presiuni asupra producției de energie.
Problema este legată de rolul Dunării în funcționarea centralei de la Cernavodă. Debitul și nivelul fluviului sunt elemente esențiale pentru sistemul de răcire al centralei, iar scăderea accentuată a resursei de apă poate impune reducerea producției sau oprirea controlată a unui reactor pentru respectarea parametrilor de siguranță.
Situația de la Cernavodă arată astfel că seceta nu mai este doar o problemă agricolă sau una care afectează navigația pe Dunăre. Ea începe să aibă efecte directe asupra infrastructurii energetice strategice a României.
În același timp, temperaturile ridicate generează exact efectul opus asupra consumului: populația și companiile folosesc mai multă energie pentru climatizare, în timp ce o parte din capacitățile de producție sunt afectate de condițiile extreme.
Pe fondul situației, Nuclearelectrica a anunțat și că, la 10 august, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a emis o serie de avize de existență a cazului de forță majoră, aplicabile anumitor contracte de livrare a energiei electrice.
Compania urmează să transmită partenerilor contractuali estimări privind perioada în care nu își va putea îndeplini obligațiile de livrare.
Această evoluție indică amploarea efectelor pe care le poate avea reducerea producției nucleare: problema nu se limitează la centrala de la Cernavodă, ci se poate transmite către piața de energie și către contractele comerciale ale producătorului.
O eventuală oprire a Unității 2 ar accentua presiunea asupra sistemului energetic într-un moment deja complicat. România trebuie să compenseze producția nucleară indisponibilă prin alte surse, într-un context în care temperaturile ridicate cresc consumul, iar condițiile hidrologice afectează inclusiv producția hidro.
Este unul dintre cele mai clare semnale de până acum că seceta severă din 2026 a devenit o problemă de securitate energetică.
Dacă debitul Dunării continuă să scadă, iar prognozele meteo nu aduc precipitațiile necesare, România riscă să intre într-un scenariu în care producția de energie este afectată simultan de temperaturile extreme, disponibilitatea redusă a apei și creșterea consumului.
Iar Cernavodă, una dintre principalele surse de energie stabilă ale țării, se află chiar în centrul acestei vulnerabilități.