Tehnologia geotermală cu buclă închisă. O delegație formată din reprezentanți ai autorităților centrale, ai industriei energetice și ai administrațiilor locale din România a efectuat o vizită tehnică la Geretsried, lângă München, unde funcționează singurul proiect operațional din Europa bazat pe tehnologia geotermală cu buclă închisă, relatează Mediafax. Experiența germană este privită drept un posibil model pentru România, cu beneficii semnificative în ceea ce privește costurile energiei, stabilitatea prețurilor și tranziția către surse regenerabile, cu condiția adaptării cadrului legislativ.
Tehnologia geotermală. Vizita tehnică și contextul local
Demnitari și experți din cadrul Ministerul Energiei, ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, ai Federației Patronale a Energiei (FPE), precum și reprezentanți ai administrațiilor locale și ai companiilor din domeniu au analizat, la fața locului, funcționarea proiectului din Geretsried. Localitatea, cu aproximativ 26.000 de locuitori și peste 600 de companii, este una industrializată și în plină dezvoltare, iar proiectul geotermal este considerat un pilon strategic pentru viitorul său economic.
Ce presupune tehnologia geotermală cu buclă închisă
Sistemele geotermale în buclă închisă implică foraje la mare adâncime și introducerea unor conducte termoconductoare care captează căldura rocilor din apropierea zonei magmatice, unde temperaturile pot ajunge la 300 de grade Celsius. Apa introdusă în circuit nu provine din subteran, ci dintr-o sursă proprie, iar circulația acesteia se face natural, prin fenomenul de termosifon, fără pompe. Tehnologia nu utilizează fracturarea hidraulică, nu generează emisii de gaze cu efect de seră și nu implică riscuri de seismicitate indusă, având totodată costuri de operare mai reduse decât soluțiile geotermale convenționale.
Proiectul din Germania și impactul acestuia
La Geretsried, proiectul dezvoltat de compania canadiană Eavor ajunge la o adâncime de aproximativ 4,5 kilometri și este operațional din noiembrie anul trecut. În prezent produce energie electrică, urmând ca, după finalizarea rețelei de termoficare, să asigure căldură pentru circa 36.000 de gospodării sau electricitate pentru aproximativ 22.400. Fiecare buclă de foraj poate genera 16 MW energie termică sau 8,2 MW energie electrică. Autoritățile locale subliniază că principalul avantaj este stabilitatea și competitivitatea prețului energiei pentru populație și mediul de afaceri.
Interesul industriei și necesitatea schimbării legislației
Reprezentanții Federației Patronale a Energiei promovează de peste trei ani această tehnologie în România și consideră că principalul obstacol este lipsa unui cadru legislativ adecvat. Soluția propusă este modificarea Legii Minelor nr. 85/2003, astfel încât să permită reglementarea clară a acestui tip distinct de resursă energetică. Potrivit industriei, experiența Germaniei arată că adaptarea legislației poate fi realizată rapid atunci când beneficiile pentru comunități sunt clar înțelese.
România: potențial și exemple de interes local
Oficialii FPE și ai autorităților centrale arată că România dispune de zone cu un potențial geotermal semnificativ, inclusiv în apropierea marilor orașe. Un exemplu este Timișoara, unde administrația locală analizează această tehnologie ca soluție pentru înlocuirea treptată a capacităților pe cărbune și pentru asigurarea unei surse regenerabile de bază, complementare gazului și energiei eoliene sau fotovoltaice. Avantajul major este caracterul predictibil al producției, disponibilă 24 de ore din 24, indiferent de condițiile meteo.
Perspectivele modificării Legii Minelor
Ministerul Energiei și autoritatea de reglementare analizează în prezent o completare a legislației, în colaborare directă, care să permită implementarea proiectelor geotermale cu buclă închisă și să stabilească un regim clar de redevențe și protecție a mediului. Oficialii estimează că, odată obținut consensul politic, modificarea legii ar putea fi realizată într-un interval de câteva luni. Pe termen mediu, acest pas ar putea deschide calea unor investiții noi, ar diversifica mixul energetic național și ar transforma potențialul geotermal al României într-o resursă economică și strategică reală.
Foto: https://www.freepik.com/