Între prudență și presiune. Creșterea accelerată a prețurilor la combustibil pune autoritățile române în fața unei decizii dificile: intervenție rapidă sau așteptare calculată. Consilierul prezidențial Radu Burnete susține că România trebuie să fie pregătită să acționeze, dar fără reacții impulsive, care ar putea produce efecte economice mai grave decât problema inițială.
Între prudență și presiune: Avertisment privind explozia prețurilor
Potrivit lui Burnete, mesajul transmis de președintele Nicuşor Dan, acela de a aștepta una-două săptămâni înainte de adoptarea unor măsuri excepționale, este cel mai potrivit în acest moment. În această perioadă, Guvernul poartă discuții cu companiile din domeniu, iar instituțiile-cheie ale statului lucrează la diverse scenarii. Ministerul Energiei analizează posibile măsuri și momentele optime pentru aplicarea lor, în timp ce Ministerul Finanțelor evaluează inclusiv variante care țin de accize și impactul bugetar al unor eventuale ajustări.
Consilierul prezidențial a subliniat că această etapă de analiză este esențială, avertizând că anunțarea pripită a unei măsuri poate deveni rapid contraproductivă dacă situația internațională se schimbă brusc. Din perspectiva sa, decidenții trebuie să evite panicarea populației și reacțiile simbolice, fără fundament economic solid.
Întrebat despre scenariile extreme vehiculate în spațiul public, inclusiv posibilitatea ca barilul de petrol să ajungă la 180 de dolari și motorina la 17 lei pe litru, Burnete a respins abordările pur teoretice. El a explicat că astfel de calcule sunt mai degrabă exerciții pentru analiști, nu repere pentru politici publice. Totuși, a admis că este posibil ca prețurile să depășească pragul de 10 lei pe litru, în funcție de evoluțiile geopolitice.
Un element central al crizei actuale îl reprezintă blocajele din Strâmtoarea Ormuz, zonă prin care tranzitează zilnic aproximativ 10% din combustibilii utilizați la nivel global și circa 20% din țițeiul mondial destinat procesării. În aceste condiții, aproape o treime din combustibilii folosiți pe planetă sunt afectați, ceea ce implică inevitabil reducerea consumului și presiuni suplimentare pe prețuri.
Radu Burnete a atras atenția și asupra riscurilor plafonării prețurilor la motorină. România importă o parte semnificativă din acest combustibil, iar într-un context de piață liberă, traderii internaționali vând acolo unde obțin prețuri mai mari. O plafonare artificială ar putea face ca motorina să fie direcționată către alte piețe, lăsând România în risc de penurie. Într-un asemenea scenariu, benzinăriile nu ar mai putea concura pe piața internațională și ar întâmpina dificultăți reale de aprovizionare.
În opinia consilierului prezidențial, menținerea funcționării pieței este cea mai sigură cale pentru a evita lipsurile. Statul ar trebui să caute alte instrumente pentru a atenua șocul resimțit de consumatori, fără a distorsiona mecanismele comerciale. Lăsarea prețurilor libere, combinată cu măsuri de sprijin țintite, este preferabilă intervențiilor directe care pot genera efecte secundare grave.
În ceea ce privește un posibil scenariu în care românii nu și-ar mai permite să alimenteze, Burnete îl consideră extrem și puțin probabil. El susține că societatea și economia se adaptează rapid, iar dacă tensiunile internaționale vor continua, marile companii petroliere și statele importante vor identifica soluții alternative de aprovizionare. Aceste ajustări necesită însă timp, iar pe termen scurt este posibilă o perioadă de tensiune accentuată pe piața combustibililor.